Pizda mă-sii

Ca să nu mai lungim vorba, o să vă zic eu de unde vine: Cu siguranza, dintre picioarele femeii! Și cu siguranță o găsim în gura tuturor românilor, femei, barbați sau sex incert, fără discriminari, cu o enormă arie sinonimică în fruntea căreia împărățește, suverană, ea, Pizda. Așadar, după o incursiune literarsexologică, cu scop educativ, port aici o frântură din frumusețea graiului mioritic: vulvă, sex, uter, adâncitura, lola, arici, vagin, beci, bijboacă, amforă, avere, capitala fericirii, carceră, mândră, atracție, bârlog, bomboană, buburuză, bucațică, colibă, dihanie, capcană, carburator, bancomat, carnivoră, cauza vieții, capșună, ceașcă, păcătoasă, ceaun, carnea muierii, carnivoră, centrală, cetate, ciocolată, desdtinație, dihanie, doamna, zonă secretă, dulceață, fagure, farfalină, făcătoare de minuni, ciumă, cloșcă, fătătoare, feministă, frumusețe, fund, gainusă, găoace….

de sens

Eu mă-nvarteam în cerc,
în sensuri stranii,
în timp ce viața-mi desena
în cicluri cursul.
Și vânt, și frig, și ploi,
și-un pic de soare
îmbratișam pe contrasens,
îmi șuierau în suflet voci perdute,
de capostipiti de altre timpuri rătăciți,
împrăștiind uitarea-n clipe nude,
tremurânde,
de sentimente și acute.
Și-aș fi vrut să-mi picure
în sânge vorbe reci,
vreodată nevorbite,
de azi ori și mai mult de ieri,
de vii, de morți,
de oameni și neoameni,
să pot să înțeleg,
într-un șfârsit de timp
pătruns de ceață albă
al rostului meu sens,
în timp ce viața-mi desena în cicluri cursul,
iar eu mă învârteam în cerc.

Identità

A proposito, io non sono Maria. Io sono Costanda. E sono rumena. E strano, vero? Il nome dico. Alcuni dicono che anche la persona. Vengo da una piccola città del SE dalla Romania. Ce l’avete presente? Quello Stato dell’Europa centrorientale, che parla una lingua di origine latina, rumeno, unica lingua romanza dei paesi dell’Est, scritta in alfabeto latino; compreso nella Penisola Balcanica, tra Carpazi, Mar Nero e Danubio, con capitale a Bucarest, con Burebista, Traiano, Decebalo, Cuza, Ceausescu, Vlad Tepes alias Dracula, Eminescu, Eliade, Brancusi e cosi via. Sono una donna e sono una mamma. Sono ortodossa. E credo. Credo in tante cose. In mio figlio e in me stessa, nei miei amici, nell’amore, nella speranza e nel futuro. Un futuro cambiato. Migliore.

Discriminare de gen neutru

…să te naști femeie nu-i o alegere și nici o vină sau un păcat. Ți se întâmplă și gata. De ce e atât de greu să conviețuim în armonie, recunoscându-ne unii altora egalitățile și valorizându-ne diversitățile? Dacă vi se pare că am ceva cu bărbații, vă înșelați. Și-o să vă zic de ce. Pentru că nu sunt tâmpită. Sau nu de tot. Pentru că știu că fiecare bărbat e născut și educat de o femeie. Pentru că dacă efectele sunt astea, vreo vină vom avea și noi. Știți, exact ca-n bancul ăla: „Divină ești tu, dragă! De vină suntem amândoi”. Sau, cu alte cuvinte, cele ale Ritei Levi Montalcini, „uterul e al femeii, dar fructul acestuia e atât al femeii cât și al bărbatului care stă împreună cu ea”.

BILANȚ

M-am trezit într-o dimineață din acest încă an și-aveam 46, și flori, și prieteni, și surprize. Si persoana cea mai dragă mie aproape. Un număr ce confirmă faptul că timpul fuge, se umple și se golește, apoi se umple din nou. De evenimente, de griji, de probleme, de fericiri, de greutăti, de împliniri. Ale etății adulte, dar nu se oprește ! Ieri m-am întors din vacanța de vară, iar azi e Crăciunul. Apropro, Sarbatori cu bine la toată lumea vă urez! Și timp vă urez. Da, timp! Timp pentru a fi fericiți, pentru a râde, pentru a număra stelele, pentru a crește, pentru a ne regăsi, pentru a ierta, pentru a iubi. Pentru a trăi. Pentru că mulți nu-l au.

Intre Constitutii

…conceptul de munca ce confera demnitate si da sentimentul de apartanenta. Se refera la munca cu care, fiecare om, in functie de posiblitati, capacitati si aspiratii contribuie la progresul material si spiritual al comunitatii si in acelasi timp la cresterea personala. Trebuie sa recunosc ca in mintea mea mica, individualista si inchisa n-am reusit sa privesc prea des ideea de munca in felul acesta. Poate pentru ca e dificil sa ai puncte de vedere „globale” si idealiste cand orizonturile proprii se limiteaza la „ce mancam azi”, caracteristica a timpurilor romanesti de dinainte sa „fug in lume” si, poate, chiar si a celor actuale. Sau, pur si simplu, pentru ca nu sta scris in Constitutie!

Conflictul generațiilor

Așadar, dialog mamă-fiu adolescent: Sebi, te maturizezi și tu oleacă ma’ ? Răspuns scurt și fără drept de replică: Da! Dar mamele au întotdeauna replică: Când? Și el: Zilele astea!

Cafea și paritate

Că, ziceți-mi voi, dragii mei de sex feminin, masculin sau incert, unde-i paritatea când eu plătesc 70 de euro la coafor, în timp ce un bărbat dă pentru capul său (cel de sus) 10? Unde-i libertatea pe o plajă de nudiști când el poate liniștit să-și etaleze intimitățile fără riscul unui viol sau fără a fi catalogat instant curvă? Unde-i egalitatea între sexe cand plangi de durere la estetista care te trage de părul pubian doar pentru că ești femeie. Dar o facem, obediente și remisive, urmând regulile unei societăți patriarhale.

Din ciclul Când acasă nu-i acasă

Silită de împrejurări de documente expirate și răscruci de viață psihomasochiste, am hotărât împreună cu fiul meu, să zburăm spre tărâmurile de origine. Trebuie să vă zic că aveam emoții. Și temeri. Multe temeri! Așa într-un fel instinctiv, fără un motiv precis. Ce să zic. A fost…entuziasmant. Primele impresii m-au lovit direct. Direct în cap. Ca un pumn. Dar într-un fel special. Divers. Românesc.