În casă, altfel

     Mă înghesuiam stingheră într-un colț de mine. Nu prea știam cum se face că n-avusesem timp nici s-o fac, nici să mă gândesc. Ma luase pe nepregatite. Dar să vă zic un secret, nu-i rău. Nu-i rău deloc. La început m-am speriat. Mă plimbam bezbetică pe căi neumblate, întortochiate. Acolo înauntru, în mine zic. Cam întuneric, și cam prea multă informație. Mă mișcam greu, mă împiedicam la fiecare pas de un sentiment, de un gând, de o idee…După două zile aveam genunchii beliți de la atâtea căzături. Nici nu vreți să știți. Dar am perseverat, că ai mei în copilărie îmi ziceau că e de bine, că pe acolo intra ințelepciunea…. prin beliturile genunchilor. Că aveam trei frați și ca să țin pasul cu ei, și genunchii veșnic beliți. Părea că creșteam pe brânci. Dar eu i-am crezut, că eram mică  și încă nestricată. Și acum știu că am facut bine. De la perseveranță mă cam lua cu dureri de cap. Uneori chiar de suflet. Că, sincer acum, l-ar fi luat și pe Freud, dacă ar mai fi trait și ar fi locuit cu mine. Ar fi făcut o afacere, că material de lucru ar fi avut berechet, mai ales la partea cu inconștientu’.
      Apoi mi-am făcut curaj, și-am dat un tur de mine. Și-am făcut cunostință, într-un alt mod. Așa cum n-o mai facusem. Am cunoscut părți ce nici nu știam că le am. Părți bune și mai puțin bune. Părti de mine. Unele mi-au plăcut. Pe altele aș fi vrut să le schimb, dar m-am prins că-i un proces complicat. Nu-i ca pe afară, când nu-ți place o rochie, o dai jos și-ți pui alta, până când ești mulțumită. Ba mai mult, ai și variantă ajutatoare: te duci la magazin și-ți cumperi alta. Și satisfacția-i dublă. Că de, suntem oameni și ne hrănim cu plăceri superficiale. Cu interiorul e greu, oameni buni. Că și magazinul e închis. Chiar dureros. De aia fugim de el în majoritatea timpului.  Dar dacă nu poți să-l schimbi, înveți să trăiești cu el. Necesită timp dar la final te prinzi ca-i doar chestiune de toleranță reciprocă,  și că “armonia” capătă un alt sens. Unul doar al tău.
    Acuma ce să zic, mi-am cam prins nasul în capcana expresiei “Eu stau acasă”. Că nu mă gândisem, recunosc, cel puțin nu în mod serios, că acasă înseamnă și altceva decât doar acasă. Că acasă e sinonim cu tine. Ca de fapt adevărata ta casă ești tu.
     Una peste alta, e frumos să te intorci acasă. Cam dureros, dar merită. O să le zic și la alții, ca să nu mai umble pe coclauri, că-i inutil. Eu uneori mai trăgeam câte-o fugă, dar nu stăteam niciodată îndeajuns ca să mă prind de lucruri. Ca să mă prind de mine. N-aveam timp, aveam scuze. Acuma-i invers. Vor fi mulți ca mine. Și asta mă bucură. Și vor fi mulți care-o găsesc pustie. Și asta mă întristează. În sfârșit, am decis să rămân aici, înauntru, nu știu pentru cât timp, că nu știu dacă depinde de mine. Dar știu că-i bine. E cald, și adevărat, și nu plătesc chirie. Cam zgomotos, că ideile, gândurile și sentimentale nu-s chestii liniștite. Și dacă vrei să dormi, trebuie să înveți să trăiesti cu ele. Dar nu-i imposibil, pentru că-s ale tale.
     Dar da, e chiar frumos să te întorci acasă!

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Iosif spune:

    La doar 15 ani am parasit casa parinteasca, suparat pe legile stricte, dictatoriale impuse de parintii religiosi, dorindu-mi o libertate în care nimeni sa nu decida în locul meu ce este bine si ce este rau ci sa fac pur si simplu ce vreau eu, si asa a fost cinci ani.
    Au fost ani de neuitat, traiti între agonie si extaz, experimentând obiectiv, real, moartea si viata, însa, sentimentul persistent cel mai dureros în toata aceasta prima perioada a experimentarii de „fiu risipitor” a fost DORUL de ACASA acest sentiment care (zic eu) este de origine mioritica 100%… 🙂 😀 ))
    Un Weekend superb, cu tot ce iubesti în casa ta, draga 69 !

    Apreciat de 1 persoană

    1. 69 spune:

      Doar noi înșine suntem adevărata noastră casă, restul sunt doar limitări ale existenței! In sentimentele mioritice nu cred prea tare… Noapte buna, Iosif!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.