Intre Constitutii

…conceptul de munca ce confera demnitate si da sentimentul de apartanenta. Se refera la munca cu care, fiecare om, in functie de posiblitati, capacitati si aspiratii contribuie la progresul material si spiritual al comunitatii si in acelasi timp la cresterea personala. Trebuie sa recunosc ca in mintea mea mica, individualista si inchisa n-am reusit sa privesc prea des ideea de munca in felul acesta. Poate pentru ca e dificil sa ai puncte de vedere „globale” si idealiste cand orizonturile proprii se limiteaza la „ce mancam azi”, caracteristica a timpurilor romanesti de dinainte sa „fug in lume” si, poate, chiar si a celor actuale. Sau, pur si simplu, pentru ca nu sta scris in Constitutie!

Conflictul generațiilor

Așadar, dialog mamă-fiu adolescent: Sebi, te maturizezi și tu oleacă ma’ ? Răspuns scurt și fără drept de replică: Da! Dar mamele au întotdeauna replică: Când? Și el: Zilele astea!

Cafea și paritate

Că, ziceți-mi voi, dragii mei de sex feminin, masculin sau incert, unde-i paritatea când eu plătesc 70 de euro la coafor, în timp ce un bărbat dă pentru capul său (cel de sus) 10? Unde-i libertatea pe o plajă de nudiști când el poate liniștit să-și etaleze intimitățile fără riscul unui viol sau fără a fi catalogat instant curvă? Unde-i egalitatea între sexe cand plangi de durere la estetista care te trage de părul pubian doar pentru că ești femeie. Dar o facem, obediente și remisive, urmând regulile unei societăți patriarhale.

Din ciclul Când acasă nu-i acasă

Silită de împrejurări de documente expirate și răscruci de viață psihomasochiste, am hotărât împreună cu fiul meu, să zburăm spre tărâmurile de origine. Trebuie să vă zic că aveam emoții. Și temeri. Multe temeri! Așa într-un fel instinctiv, fără un motiv precis. Ce să zic. A fost…entuziasmant. Primele impresii m-au lovit direct. Direct în cap. Ca un pumn. Dar într-un fel special. Divers. Românesc.

Impresii de întors acasã. Sau de-acasã

…ne-am privit și-am început să râdem tare și complici, ca doi nebuni – mamă și fiu – liberi, noi înșine, vii. Vii în modul bun, aproape fericit, simplu, normal. Am știut atunci că n-am nevoie de nimic altceva ca să-mi fie bine. Un moment unic nu pentru că ar fi fost perfect sau n-am fi putut face mai mult, ci pentru că nu aveam nevoie de mai mult. Un moment ce aș fi vrut, jur, să îmbălsămez și să conserv așa cum era!

Che cazzo zici, fã tâmpito?

Percep o Românie frantumată, între sentimente contradictorii dar în același timp complementare, un fel de amore-odio (sic!) pentru cei care vin, pentru cei care pleacă, pentru cei care rămân. Problema dar mai ales rezolvarea ei stă în înțelegere. In înțelegerea faptului că afară sau înăuntru găsim deopotrivă oameni buni și oameni mai puțin buni, intelectuali și maneliști, snobi, plini de aere și bășini în cap, pițipoance și femei de caracter, oameni mici ce nu reușesc să depășească limitele propriei ignoranțe și persoane de cultură și valoare umană ce-ți transmit bucurie și speranță. Oameni de cultură evolută ce au înțeles că îmbogățirea limbii române cu cuvinte străine, mai ales dacă vin din limbile romanice, nu-i chiar o chestie negativă, dimpotrivă, și că problemele omenirii nu stau în silaba pe care pui accentul.

De patrie-mama vitrega

Ma tem ca nu-i atat de simplu. Ma tem ca nici nu vreau. Ma tem ca avem viziuni diferite despre patrie, despre viata, despre straini. Ma tem ca usurinta si ignoranta cu care ne credem empatici ma deranjeaza mai mult decat as vrea. Ma tem ca metrul cu care ne permitem sa judecam vietile altora e gresit.

Pensieri…d’amore

Ma quanto amore può stare in un solo giorno? In un solo fiore? In una sola cena? In una notte? In un regalo? E cosa facciamo con tutti gli altri giorni dell’anno? Non siamo più innamorati fino il 14 del febbraio prossimo?

Sexologisme: Muia din dex…nu din piața Victoriei!

….din nostalgia anilor trecuți, când domnul dex nu era încă îmbogățit cu expresia ce face obiectul zbaterilor mele lingvistice de sex, pardon sens, și formă de moment, când capete luminate și limpezi de redacții de oraș românesc fumegau a neputința și neștiința punerii pe hartie a cuvântului în forma corectă – adică, O fi cu i sau nu o fi cu i ?! Asta-i întrebarea!

Și în stilu-mi caracteristic caracterizat de lenea indusă de miracolul tehnologiei moderne copy & paste, port aici părerea tehnico-dexică pentru toți cei care, ca și mine, mai au în străfundurile minții incomplet maturizate teama de a nu fi duși cu muia de vreun sens fară sens sau conotații sexual-sensuale indecise.

Psihoză de identitate națională

Psihoză de identitate națională
Zic asta pentru că observ, uneori cu supărare, alteori cu tristețe, că de fapt nu-i o treabă de români din țară și români de afară, e o chestie de români și gata! Pare că românul, deci și fata, adica eu, fară false modestii și ipocrizii, are în toți cei 46 cromozomi ai celulei sale daco-romane sămânța litigiului incestual, adică fututul în gură a fratelui său, fără limite sociale, geografice, de gen sau număr…
Mai zic și că, dragii mei, conștiința identității naționale ține mai degrabă de loialitate emoțională, de educație și de cultură și nu de cât de adânc, profund, artistic îți fuți în gură conaționalii. E cam ca atunci când prietenii din țara de origine mi-o trag cu satisfacție când vorbesc o altă limbă decât cea maternă, amintindu-mi nu întotdeauna în termeni minunați că-s româncă, în același timp în care prietenii din țara de adopție mi-o trag cu aceeasi satisfacție, cerându-mi să vorbesc în limba lor, amintindu-mi că traiesc în țara lor. Dar eu știu că și unii și alții o fac doar pentru că mă iubesc și nu pentru că ar vrea să-mi taie cu drujba în două eul identității dezrădăcinate!

Sexologisme: Pânza de păianjen

În sensul că, o femeie de vârstă fertilă, dotată de un minim de inteligență si respect pentru ea însăși, dacă are de ales între un cretin și o pânză, va alege pânza!

CE CULOARE?

Concluzii: Culoarea nu-i foarte importanta, ca doar nu-l “imbraci” in public; face bine la sanatate, cea fizica si cea spirituala; si la nervi, ceea ce-i foarte important in raportul de cuplu si in relatiile interumane in general; imbunatateste experienta sexuala si constiinta propriului corp si propriilor placeri; ajunge in locuri in care nici o parte umana nu reuseste. Si daca as scrie, ca slogan al magazinului visurilor mele tabù: Folositi-l cu incredere, accelereaza arderea grasimilor!, acesta, magazinul, ar deveni in timp record un succes de bunastare personala si financiara! Dar pana atunci, am mai invatat ceva foarte important: sa nu subestimez niciodata umanul in general si femeia in special. Si pentru ca ma distrez un sac, voi continua parcursul cercetarilor cu entuziasm si voi reveni a goli sacul de impresii, de reactii umane… Va doresc sarbatori colorate dupa propriile dorinte si necesitati!

S-a digitalizat amorul

Dau pe afară de bărbați și de femei aceste pagini electronice, de parcă toți și toate locuiesc, trăiesc, simt acolo, in virtual, cu retușurile fizice, intelectuale, caracteriale de photoshop și batitură, din păcate narcisismul prinzând locul onestității și responsabilități. (…) Mie îmi place tehnologia și minunile pe care aceasta le aduce în viețile noastre, la fel cum îmi place să cred că noi deținem frâiele tehnologiei și nu e ea cea care s-a împosesat de viețile noastre.

Abolirea canibalismului, o iluzie…

Ceea ce mă surprinde și mă întristează cel mai mult, dincolo de misoginismul discuțiilor, e rezistența cu care se opun chiar femeile la schimbările culturale, ascunzându-și ca struțul capul în nisipul întrebărilor de tipul: S-a trezit și asta să denunțe o violență după 20 de ani, ce sens mai are?! De parcă, dragii mei, vreunul ar detine unitatea de masură a suferinței sau cea a timpului necesar eliberării de o asemenea enormitate! Ca și cum asta ar schimba în vreun fel gravitatea lucrurilor! Nu! O violență, de orice fel ar fi ea, rămâne o violență! Iar trecerea timpului n-o va diminua și nici cancela! Că ne place sau nu, acest tip de mișcări, prea mult întârziate după părerea unora, din fericire nu a tuturor, de multe ori au pus bazele importantelor schimbări culturale.

Războiul dintre doamne

Dată fiind populația feminină superioară, numerologic vorbind, celei masculine, e dificil ca, femeie fiind, să nu ai, măcar din când în când, strângeri de inimă la gândul că alte câteva perechi de ochi și gânduri se îndreaptă spre adoratul tău! S-o chema gelozie, nesiguranță sau încredere scăzută în tine însăți – cum ar zice specialistul în domeniu, sau paranoia de premenopauză – cum ar gândi ca scuză la suferința ta și ignoranța lor masculii din aria personală, puțin importă. Într-adevăr important este faptul că circumstanțele menționate ne tin într-un veșnic război feminin, mai mult sau mai puțin rece, după caz, după caracter etc. etc.

Sexologisme – Mozolul

Sărutul, vreau să zic cel orgasmic, care poartă în pat, îți cam spune la ce să te aștepți. In sensul că dacă omul în schimb de mozolul secolului îți oferă un sărut tremurat din vărful buzelor, cast, fin, ca și cand i-ar fi frică să nu distrugă fragilitatea momentului, n-o să te aștepți la vreo divă porno și varii kamasutre!

ZPP

Dar mai ales pentru ca atunci cand se creste, cand se traieste departe, cand se schimba, cand fiecare are ambitii si asteptari diverse, cand amintirile trecutului nu ne mai ajung si whatsApp si Facebook devin ceea ce de fapt sunt, un impreuna de numere de telefon, nume si foto dar nu persoane. Ca pentru a continua de a fi persoane este nevoie de a se trai, de a se atinge, de a crea situatii, de a rade, de a plange, de a se trimite in pizda ma-sii daca e nevoie!

Rezumat de vara aproape trecuta

Si va mai zic ceva, iubesc mamele, toate mamele. Stiu eu de ce! Iubesc linistea certitudinii existentei copilului meu in camera de alaturi, la fel cum iubesc siguranta bratelor omului iubit, dar si unicitatea si bucuria unei conversatii cu prietenele aflate la mii de km distanta. Iubesc oamenii buni si iubesc vara. Asta, cea care-a trecut si cea care va veni!

Sexologisme – Azi, curva!

“e vreo curva pe-aici?” Aia eu, ala eu, evident niciuna! Ca doar curve sunt mereu altele, nu noi! Aceasta expresie nu exista la persoana I.

Fericiti cei pentru care vina e mereu a altora

In orice caz, aruncand cu vina in toti si tot si cautand vinovati in toate partile dar mai putin in noi insine nu-i ca ne ajuta prea mult. As zice ca-i doar fuga, fuga de noi insine! Uneori e necesar sa accepti sfida cu tine insuti, sa-ti deschizi sufletul si capul, sa-ti lasi armatura sa cada si sa devii vulnerabil. Evident e dureros, dar doar riscand, constient ca ceilalti te pot rani, ca nimeni si nimic nu-ti apartine, te va ajuta sa intelegi si sa cresti. Sa iubesti. Si poate ca aceasta este cea mai sincera forma de dragoste, aceea pentru noi insine.

Sa nu confundam lucrurile – Feminismul si feminitatea nu sunt expresii antagonice * ci doar uneori gresit intelese

Ideea ar fi, daca mai avem vreuna proprie, sa incercam sa intelegem si sa aprofundam sensul expresiilor inainte de a le folosi cu lejeritate doar de dragul de a ne da aere in vantul ignorantei. Si, poate, de ce nu, de a incerca sa gasim si sensul pozitiv, bun al cuvintelor si al lucrurilor, de a renunta la ostilitate, ca de ostilitate e plina lumea – albi si negri, crestini si ne crestini, de dreapta si de stanga etc. si de a nu crea una in plus femei – barbati. Ca, de fapt, oricat ne-am inversuna sa credem contrariul, nu-i nimic rau in latura moderna a femeii si nici in faptul ca barbatul ii da o mana de ajutor in bucatarie si nici o chestie de rivalitate, ci una de complicitate!

E single, nu-i handicapat!

Nu sunt nici mai buni, nici mai rai si nici facuti din vreun alt aluat decat casatoritii sau cuplatii, sunt doar o alta fateta a culturii traditionale de care ne inversunam sa tinem cu dintii pentru ca am fost educati din adancul mamei noastre ca fundamentul pe care se construieste lumea trebuie sa fie casatoria! Si uite-asa, dupa ce ai trecut de 35 de ani sau chiar mai devreme, trebuie, vrei nu vrei, sa te asezi la casa ta de dragul unei societatii ce se asteapta sa te aleaga si pe tine vreunul si sa intri in randul lumii.

Antidepresive de sezon: 2 muscate, multe garofite si-o rhodiola

Ma gandesc la iubirile normale, linistite, ca aceea dintre Emmanuel si Brigitte, ca tot e subiect la moda, dar mai mult la cele diverse, acelea intre persoane diferite ca provenienta, cultura, clasa sociala, religie, culoare etc. La iubirile intre persoane cu probleme sau de acelasi sex, ori persoane cu vieti chinuite de diferse dependente, intre persoane sanatoase si persoane cu disabilitati. La iubirea dintre parteneri cu diferenta mare de varsta sau dintre doi amanti, giugiulindu-se intr-un colt de viata al dorintei si imposibilitatii, fara libertatea de a cobori in realitate in lumina zilei si a juca dupa regulile ei… Ca de fapt, dragostea reala e asta, de toate zilele, imperfecta, mai putin cantata, povestita, filmata.

Relatia mea cu nicotina

Relatia mea cu ea, cu tigara vreau sa zic, a fost una controversata, de iubire-ura. Iubeam gestul, ritualitatea, compania -ne duceam la culcare impreuna si ne trezeam impreuna, iluzia ca ma relaxa, ca ma ajuta sa ma concentrez mai bine. Ne-am stat alaturi una alteia, in cele mai crancene momente, dar ne-am si urat.

OUA ROSII…DE CIUDA!

Nu putem sa permitem nesigurantei si fricii sa ne guverneze deciziile, nu putem deveni dintr-o data cretine, idioate pentru dragoste! Un penis salvator, va jur, va exista mereu!

Intr-o lume variata – avariata, Conteaza ce iubim si ce mancam

Dragostea este dificila, sa zicem adevarul. Trebuie s-o semeni si s-o astepti sa creasca, sa ai rabdare si intelegere. Inseamna schimb si dialog intre minti, corpuri si senzatii. Si, dragele mele, sa nu uitam sexul pentru ca sexul este un act de dragoste, ce aduce armonie, voie buna si senzatia de libertate in relatie.

Agenda gossip da gust si culoare prieteniei

Prieteniile intre femei nu se stie niciodata ce directie prind. Pentru ca suntem complicate, ciudate si frumoase. In plus avem o infinitate de sfere de conversatie, intime, private sau publice, cu subiecte de la cele mai nobile la cele mai josnice.

Nu juca solitair daca nu e necesar…

Si regasita, iti vei cultiva din nou unicitatea, si te vei simti importanta si puternica si vei rade, vei valsa fara s-atingi pamantul regasindu-te schimbata, crescuta, mai frumoasa, mai femeie!

Cand te fute grija, du-te si fa sex!

Suntem nefericiti, nefericirea genereaza rautate si te face antisocial, fara sa vrei, fara sa-ti dai seama. Din instinct o ascunzi, cauti vine si vinovati, munca, cotidianitatea, viitorul incert, la femei problemele hormonale, la barbati diverse impotente… Nefericirea e o greutate prea mare de-a ascunde, ti se citeste in fata, in ochii de nebun…

Dragoste, love, amore…

Iubirea dupa 40 de ani, matura, este greoaie, dificila, plina de intelesuri si tonuri care te tin mereu in alerta si te oboseste. Trebuie sa fii atent ce spui, cum spui, cum te implici, cat te implici, sa intuiesti, sa pretinzi si sa oferi cu grija ca asteptarile sa nu-ti fie dezamagite…

 Gelozia, bat-o vina!

Problema cu gelozia e ca-i o boala incurabila, o poti educa, tine in frau, dar nu vei scapa niciodata de tot de ea. Cat timp esti singura sau cu unul pe care-l vrei timp de-n pranz, o cina si-un reglat de hormoni e totul perfect. Monstrul apare insa in momentul in care omul iti place atat de tare ca l-ai mai vrea parca si la micul dejun, semn ca incepi sa te indragostesti.

Behind the scenes…

Genul: feminin; casuta: 40-45; talia: 38 (fara dieta); locul nasterii: unde Dunarea se arunca in Mare; rezidenta: orasul celor 4 ape; statutul civil: necasatorita si mama, in prezent insotita de un barbat fantastic; profesie: multe; semne particulare: mica si a dracu”; altceva: neinteresanta, nu mai beau, nu mai fumez dar mananc dulciuri, fac sex, beau cafea, barfesc… Sunt aici: pentru a povesti cu voi despre relatiile si sexul mileniului trei, despre femei, entitati complicate, sofisticate, despre dragoste si solitudine, melancolii si incertete…despre viata!